Străinii îl admiră, dar noi ignorăm ,,brandul” neoliticului românesc

Țările care se respectă sunt capabile să-și preschimbe vestigiile istorice în ,,branduri” naționale și internaționale, de pe urma cărora câștigă celebritate în lume. Iar celebritatea le aduce bani, foarte mulți bani. Relicvele antice din Egipt, Grecia şi Italia, din India și China, ori din Asia de sud-est sunt, deja, elemente de bază care definesc locul în lumea modernă a acestor țări. Dar și a multor altora. Peste tot, bine puse în valoare, vestigiile istorice, atrag armate de turiști din toate col’urile lumii. Oameni pasionaţi, dispuşi să cheltuiască bani grei pentru a le vedea, fie şi măcar o singură dată în viaţă se duc, în mare număr, pe acele acele meleaguri. Iar rezultatele sunt deosebit de consistente: țin în viaţă o industrie turistică pe cît de extinsă, pe atât de eficientă. Din păcate, la noi nu se întâmplă, nici pe departe, același lucru. Poate fi Neoliticul şi în general, preistoria noastră, un ,,brand cultural”?, se întreabă publicația romaniaeterna.ro.

Cetățile antice din Dobrogea zac în paragină. În Apuseni, Sarmisegetusa, la fel ca restul cetăților din zonă, în loc să atragă armate de turiști, au devenit un veritabil paradis al braconierilor de antichități. Dar, acestora li se adaugă și o serie de alte relicve, despre care habar n-avem: străvechile noastre vestigii preistorice. Vestigii pe care, culmea, străinii le știu și le apreciază cu mult mai mult decât noi înșine. Totuși, domeniul este atât de vast și de diversificat încât, dacă am fi capabili, l-am putea reuni și gestiona, într-un veritabil ,,brand” de țară. Din păcate pentru noi, habar nu avem cum să facem acest lucru.

Un ,,brand”? Da!

Una dintre cele mai uzuale definiţii descrie ,,brandul” ca pe ,,o legătură emoţională între un produs, serviciu sau entitate şi clientul deja fidelizat, căruia îi inspiră o loialitate dincolo de raţiune.” Este o noţiune de specialitate care se referă la marchetingul promovării unui produs dar şi, după cum cum supune şi definiţia de mai sus, şi a unei ,,entităţi”. Iar aceasta poate să fie, chiar și o ţară. Ţară care, de ce nu, poate fi România însăşi.

Privit dincolo de semnificaţia sa obişnuită, legată de marcheting, ,,brandul” poate fi legat şi de un aspect oarecare al vieţii actuale sau de demult, real sau imaginar, care-şi cîştigă, într-un fel sau altul, statutul de simbol al unei realităţi, deosebit de vaste și complexe. Tot specialiştii acestui domeniu afirmă că ,,un brand puternic se construiește cu un nume nou şi o idee veche.” Ori, în acest context, ,,Neoliticul” este extrem de vechi, de pe la începuturile istoriei europene.  Iar ,,numele nou” este doar o nouă modalitate de a prezenta aceste  relicve ancestrale, de care publicul străin se dovedește a fi deosebit de interesat.

Cu mult mai interesat decât suntem noi înșine care, deşi le avem la îndemână, nu suntem nici măcar curioşi să le cunoaştem. Decenii la rând, imaginea simbol a ţării noastre s-a identificat, rând pe rând, cu Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Gică Hagi, cu Dracula şi uneori și cu Ceaușescu. Nume care, bucurându-se de o anumită notorietate, au avut statutul de veritabil ,,brand de țară”. Acestora li s-ar putea adaugă un ,,brand” cultural. Un ,,brand” deja celebru în străinătate. Din păcate, nu şi aici acasă: neoliticul autohton.

Arheologia, primul pas către creerea unor ,,branduri” turistice

Adevărul este că turismul însuși, ca activitate socială şi economică de sine stătătoare a apărut abia de vreun secol. Iar turiştii nu au fost dintotdeauna pasionaţi de vestigiile Romei şi Greciei antice, de Piramide, Taj Mahal, Machu Pichu ori de vestigiile altor civilizaţii antice. Interesul pentru ele s-a dezvoltat, pas cu pas, și desigur, nu doar  bătând din palme. Iar în acest drum deosebit de lung, primul pas este cel făcut de arheologi. Pentru cei mai mulţi dintre noi, arheologia este o ştiinţă aridă, exercitată de nişte savanţi ciudaţi, care îşi fac veacul scormonind prin ,,tranşeele” deschise în situri, din care aduc la lumină relicvele altor vremuri.  Privită superficial această părere are o oarecare doză de adevăr.

Viaţa arheologului se înparte, întradevăr, între munca pe şantier şi cea de laborator unde sunt prelucrate şi cercetate. Dar asta este doar o jumătate de adevăr. Cealaltă jumătate, cea mai spectaculoasă, este cea care-i preschimbă pe arheologi în călători prin timp. Nişte călători speciali care readuc la viaţă, pentru noi ceilalţi, imaginea unor lumi vechi, de mult dispărute. Iar asta este cu atât mai valabil pentru civilizaţiile preistorice, care au existat, cândva, în această zonă a Europei. Căci, după cercetări întinse pe mai mult de un secol, savanţii au descoperit că, în urmă cu 6-7 milenii, Peninsula Balcanică şi actualul teritoriu al României au fost ,,poarta” prin care civilizaţia a pătruns, puţin câte puţin, în centrul şi vestul continentului.

Aici, la noi au existat cultura Starcevo-Criş, deschizătoarea de drum a revoluţiei neolitice din această parte a lumii. Ori Vinca-Turdaş, de numele căreia se leagă ipotetica existenţă a celei mai vechi scrieri din toată istoria. Dar şi superbul lanţ de civilizaţii pe care specialiştii îl numesc Boian-Gumelniţa-Karanovo. Ori cultura Hamangia, cu spectaculosul ei ,,Gânditor” devenit celebru în toată lumea. Şi cu la fel de celebra civilizaţie de artişti, numită ,,Cucuteni-Tripolie”, creatoare a uneia dintre cele mai frumoase ceramici pictate din protoistoria europeană. Iar toate acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante episoade ale preistoriei noastre. Episoade care au intrat în atenţia întregii lumi după ce au fost prezentate în cîteva mari expoziţii internaţionale. Celebritate care, manageriată cu atenţie se pot preschimba într-un ,,brand cultural”, care se poate dovedi cel puțin la fel de eficient ca celebrul ,,Drakula”.

Drumuri europene

Până de curând, cunoaşterea neoliticului autohton era rezervată doar specialiştilor. Dar, câteva expoziţii care au avut loc începând cu mijlocul anilor ’90, au început să aducă preistoria noastră în atenţia publicului european. În 1996, o asemenea expoziţie, dedicată unei singure vechi civilizaţii a ajuns în Franţa. Acolo au fost prezentate câteva dintre cele mai spectaculoase vestigii ale culturii Gumelniţa descoperite în tell-ul neolitic de la Hîrşova. Ceva mai târziu, în 1998-99, Salonicul a avut ocazia de a cunoaşte superba ceramică pictată, caracteristică purtătorilor culturii Cucuteni.

În afara acestor episoade, au mai existat expoziţia organizată în 1994, la Stuttgart şi cea din 2003 din Suedia, cu ocazia cărora o parte dintre străvechile noastre relicve au făcut parte din alte  expoziţii mai mari. Însă 2008 a fost anul de vârf al prezenţei europene a preistoriei noastre. Primul dintre evenimentele excepţionale ale acelui an  a fost expoziţia ,,A l’aube de l’Europe, Les grades cultures neolitiques de Roumanie” (Zorii Europei, marile culturi neolitice ale României) care a fost găzduită, între 2 iunie şi 1 octombrie 2008 de ,,Historishe Museum” din Olten, Elveţia. A fost o expoziţie arheologică senzaţională inclusă de specialişti printre cele cinci evenimente culturale de importanţă mondială din tot anul 2008.  Un eveniment- sinteză la care au participat 1112 exponate provenite de la cele mai importante culturi neolitice de pe teritoriul ţării noastre. A fost o sinteză cu adevărat excepţională în cursul căruia publicul european a avut pentru prima dată ocazia de a conoaşte rădăcinile civilizaţiilor care, plecate de pe meleagurile noastre s-au răspîndit, încet, încet, în toată Europa Centrală şi de Vest. A fost un eveniment cultural de excepţie care a beneficiat de prezenţa celor mai înalte autorităţi elveţiene.

Inclusiv Preşedintele Confederaţiai Elveţiene, care a fost atât de impresionat de cele văzute acolo încât, mai târziu, a venit încă odată în vizită, însoţit de toţi reprezentanţii cantoanelor din guvernul elveţian. Iar la vernisaj, înaltul oficial a declarat: ,,Sper ca această expoziţie îi va ajuta pe conaţionalii noştri să mediteze mai atent atunci cînd vor trebui să voteze asupra integrării propriuzise a românilor în comunitatea europeană precum şi asupra dreptului lor de liberă circulaţie şi de muncă.”

Iar reprezentanţii lumii ştiinţifice occidentale dar şi publicul iubitor de frumos au fost, după cum s-a scris în presa de acolo, ,,impresionaţi de varietatea, calitatea şi bogăţia luxuriantă a formelor şi culorilor, a simţului artistic consideraate a fi dovezi ale unor civilizaţii cu un nivel extraordinar de înalt.” Din păcate, doar străinii au fost impresionaţi de acest eveniment excepţional. În acea perioadă, în Elveţia se desfăşura Campionatul European de fotbal. Dar politicienii noștri de la cel mai înalt nivel au ocolit cu grijă expoziţia preferând stadioanele unde şi-au concentrat atenţia doar asupra meciurilor. Asta este, atât a valorat pentru ei unul dintre cele mai importante evenimente culturale din acel an.

Cucuteni la Vatican

Cel de al doilea ,,turneu” european la care au participat, în acel an ,,ambasadorii” neoliticului autohton s-a derulat pe o scenă cu totul deosebită: ,,Palazzo della Cancelaria” de la Vatican, expoziţie care s-a numit ,,Cucuteni- Trypillia: o mare civilizaţie a vechii Europe”. Este vorba despre una dintre cele mai semnificative şi rafinate civilizaţii din Europa preistorică, civilizaţia celebră mai ales datorită superbei sale ceramici pictate.

Cu mult timp înainte de deschiderea sa, pregătirea acestei expoziţii a fost marcată de un soi de ,,război” ştiinţifico-diplomatic, purtat între Ucraina şi România. Asta pentru că Ucraina s-a dovedit cu mult mai activă decît noi şi deosebit de doritoare să obțină un anumit capital politic internaţional din asumarea unei continuităţi ale cărei origini care coboară pînă în vremea neoliticului, acum peste şase mii de ani. Şi asta pentru că, în perioadele lor de glorie, vechile culturi preistorice nu au ţinut niciodată cont de graniţele care aveau să apară abia peste cîteva milenii. Motiv pentru care, de obicei, urmele lor se întind pe spaţii vaste incluse în teritoriul mai multor ţări din zilele noastre.

În cazul Cucutenienilor, este vorba despre România, Republica Moldova, Ucraina, ba chiar şi Polonia. Primele vestigii ale acestei culturi au fost descoperite, în 1894, pe teritoriul ţării noastre, în zona localităţii de la care s-a şi preluat numele ei: Cucuteni. Iar în 1893, în urma altor săpături arheologice, au ieşit la iveală şi primele vestigii descoperite în Ucraina. De atunci şi până în zilele noastre, descoperirile au continuat în ambele ţări dar şi în cele vecine, aducînd în atenţia lumii întregi una dintre cele mai sofisticate civilizaţii preistorice din această parte a lumii. Expoziţia de la Vatican a fost prima ocazie în care publicul european a avut ocazie de a admira vestigii ale acestei civilizaţii, provenite din toate zonele în care ea a existat cândva. Contribuţia României a fost hotărâtoare căci ţara noastră a dus acolo 430 de artifacte care aparţin patrimoniului cultural naţional. Ucraina a expus 170 de piese iar Moldova alte 43 de obiecte străvechi.

După cum am spus, pe parcursul organizării acestei expoziţii, au existat câteva episoade tensionate provocate mai ales de partea ucrainiană. În urma acelor ,,disfuncţii”, reprezentanţii Ministerului de Externe al României s-au retras din activitatea de susţinere şi organizare a expoziţiei. Fapt care a făcut ca drapelul României să nu fie prezent pe afişul oficial al expoziţiei. Motiv care a adus cu sine absenţa de la eveniment a oficialilor români. Dar oricum ar fi, expoziţia a avut un succes imens, iar Cucuteni a devenit o ,,marcă”, pe care opinia publică occidentală o leagă acum de numele ţării noastre.

Continuare pe www.romaniaeterna.ro

 

Related News

46 Responses

Leave a Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. http://www.buy-backlink.net
  2. seo salt lake city
  3. 카지노사이트
  4. studio legale
  5. 루비게임 엘리트게임 루비게임주소
  6. 网站
  7. mujer cronografos
  8. bmw repair
  9. Removals Netherlands
  10. sbobet indonesia
  11. satta matka, satta king, satta, matka, kalyan matka
  12. Array Questions
  13. warehouse space for rent
  14. forex signals
  15. exercices fessiers efficaces
  16. 먹튀
  17. dryer vent cleaning new jersey
  18. coe22
  19. $
  20. phentermine online
  21. UNICC LOGIN
  22. HW de bitcoin
  23. Ethereum Token
  24. Daftar Sbobet
  25. avoid a trigger that leads to a relapse to drugs
  26. bennie macs on 1st llc
  27. best dog grooming
  28. payday loans
  29. Predrag Timotic
  30. Infrarot Fußbodenheizung
  31. Damir Doma Shop
  32. do my online class
  33. Elizabeth Bay Locksmith
  34. mercedes dealership greensboro nc
  35. ankle brachial index definition
  36. diyala sciences
  37. Lamborghini Hoverboard
  38. 3 week diet
  39. telefoonhoesjes
  40. BMW Greensboro
  41. their beats
  42. copy trading binary
  43. copy trading crypto
  44. guidance counselling vancouver
  45. Bassetti Kissenbezüge
  46. www.bimmergreensboro.com

Leave a Reply

Copyrıght 2016 All RIGHTS RESERVED.

Acest website foloseşte cookie-uri proprii cât şi cookie-uri adăugate de terţi, pentru a furniza vizitatorilor o experienţă mult mai bună de navigare Accept