Românca Ana Scripcariu, șefă de promoție la Universitatea de Arte din Tokyo

Tânăra Ana Scripcariu-Ochiai a absolvit la sfârșitul săptămânii trecute ca șefă de serie și sefă de an secția de pictură în ulei, în manieră occidentală, a Universității de Arte din Tokyo, Japonia, cea mai prestigioasă din Orientul Îndepărtat și regiunea Asia-Pacific.

Ana este fiica unui român și a unei nipone și, în virtutea rezultatelor ei excepționale la studii, a participării cu lucrări proprii la numeroase expoziții și la alte activități academice și studențești a fost desemnată șefa de serie și de an de către conducerea universității și a primit diploma de la rectorul Miyata, o autoritate foarte respectată în mediul universitar și artistic nipon, dar și global.

Deși absolventă a secției de pictură a Universității de Arte din Tokyo (Tōkyō Geijutsu Daigaku), Ana Scripcariu a arătat încă din primul an de studenție mult interes pentru arta contemporană, studiind diverse forme de expresie mixed-media și multimedia, și abordând în echipe multidisciplinare de studenți ai universității ei subiecte complexe și adesea controversate precum problematica mediului, schimbarea climatică, problematica locuirii, identitatea – și uneori drama -persoanelor cu origini etnice altele decat ale majoritarilor, migrația din Orientul Mijlociu și nordul Africii.

Festivatea de premiere a fost prezentată pe mai multe posturi de televiziune locale printre care și NNN (Nippon News Network), rețea de televiziune comercială deținută de catre Nippon Television și controlată de către colosul mediatic Yomiuri Shimbun.

Pământul ca un luptător de sumo

Performanța tinerei Ana Scripcariu Ochiai arată excepționalitatea tinerilor studioși români sau de origine română, care de ani de zile ocupă locuri de top în competiții academice la scară globală, în olimpiade, concursuri și studii academice la cele mai prestigioase universități din lume.

Dacă până acum eram obișnuiți cu performanțe deosebite ale tinerilor români în special în matematică și științe exacte, științe aplicate, informatică, limbi străine, și, mai recent în robotică, iată că a venit și rândul artelor frumoase, al picturii și al artei contemporane.

Într-o lucrare (expusa în contextul unui performance, cu alura de matsuri – sărbătoare japoneză) din anul I inițiată de ea, Ana a imaginat Pământul ca un sumotori (luptător tradițional de sumo, artă marțială modernă niponă, cu semnificații religioase încă importante, cu rădăcini seculare extrase în special din shintoism, credinta ancestrală a japonezilor) supraponderal, care, de gras ce a ajuns, e pe punctul de a plezni.

Într-o expozitie de dată foarte recentă, Ana Scripcariu-Ochiai a atacat frontal problematica identității persoanelor cu părinți proveniți din culturi foarte diferite, așa cum este și cazul ei. Tatăl ei este român, mama japoneză și deși ea se simte și româncă și niponă (sau, mai bine zis arată ca o straină – după parerea japonezilor), sunt multe situații în care dilema identității proprii este o problemă mult mai complicată decât la prima vedere, ce pare adesea insolvabilă.

Este, poate, și încercarea exorcizării unei traume ce datează din perioada liceului, când Ana a fost hărțuită ani la rând pe motiv că arăta altfel decât majoritarii. În lucrarea sa, tânăra artistă folosește mai multe medii: fotografii de epocă pe care le-a cumpărat împreună cu tatăl ei din diverse anticariate și târguri de vechituri din București, sunete înregistrate în București și Constantinopol, etc.

În altă expoziție organizată în Tokyo, după o excursie de studii finanțată de către universitatea ei și primită ca premiu în vara lui 2015, care a inclus mai multe destinații din Turcia si Europa, între care și Istanbulul, Ana s-a documentat despre rolul (și jocul) Turciei ca țară de tranzit a tsunami-ului migrator la care este expusă Europa în ultimii câțiva ani. Ea a înțeles că istoria Turciei, a Bizanțului și a Imperiului Roman ascund chei nebanuite ale actualei crize, adesea ignorate de politicieni și geostrategi ce dovedesc o miopie, o lipsă de leadership, si lipsă de viziune – remarcabile.

Ana Scripcariu își va continua studiile la nivel post-universitar și intenționează să participe cu lucrări ale sale în expoziții din România și Europa, în galerii publice și private, și, de ce nu, în rezidențe artistice oferite de Institutul Cultural Român sau de alte instituții culturale.

Despre Universitatea de Arte din Tokyo

Universitatea a fost formată în 1949 prin fuziunea Școlii de Arte Plastice din Tokyo (東京 美術 学校 Tōkyō Bijutsu Gakko) și Școala de Muzică din Tokyo (東京 音 楽 学校 Tōkyō Ongaku Gakko), ambele fondate în anul 1887. Inițial pregatind doar studenți de sex masculin, școlile au început să admită femei în 1946. Școala masterală a fost inaugurată în anul 1963, și a început să ofere diplome de doctorat în 1977. După data de 1 aprilie 2004, universitatea a devenit cunoscută sub numele de Kokuritsu Daigaku Hojin Tokyo Geijutsu Daigaku ((国立 大学 法人 東京 藝術 大学?). La data de 1 aprilie 2008, universitatea și-a schimbat denumirea în limba engleză în „Tokyo University of the Arts.”

Universitatea a avut schimburi de studenți cu o serie de alte instituții de artă și muzică, cum ar fi Institutul de Artă din Chicago (SUA), Royal Academy of Music (Marea Britanie), Universitatea din Sydney si Colegiul de Arta din Queensland, Griffith University (Australia), Universitatea Națională de Arte Coreea, și Academia Central de Arte Plastice din China.

 

Related News

Leave a Reply

Copyrıght 2016 All RIGHTS RESERVED.

Acest website foloseşte cookie-uri proprii cât şi cookie-uri adăugate de terţi, pentru a furniza vizitatorilor o experienţă mult mai bună de navigare Accept